Descopera UE
Politica Europeana de Vecinatate
Moldova / UE
Sondaj
Peste citi ani se va integra R. Moldova in UE ?
5 ani10 ani
20 ani
50 ani
nu se va integra niciodata
Institutiile Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene
În cazul Consiliului Ministrilor este vorba despre organul de decizie cel mai important al CE. Acesta decide cu privire la legile propuse de Comisie, în colaborare cu Parlamentul European. Astfel au fost luate deciziile în cadrul Comunitatii înca de la început. Ceea ce s-a schimbat însa este ponderea relativa a celor trei organe. Membrii Consiliului se întrunesc în functie de domeniul politic în discutie în compunere diferita, vezi Consiliul Ministrilor pentru Agricultura, Consiliul Ministrilor pentru Mediu etc. În plus, aici trebuie sa fie prezent si membrul Comisiei responsabil de domeniul tratat.
Pentru multi ministri din statele membre, activitatea din cadrul Consiliului reprezinta actiunile lor de zi cu zi. Si pentru ca ei nu pot sta decât pentru o scurta perioada la Bruxelles, ei au nevoie de sprijin.
O contributie importanta in acest sens o are Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) cu sediul la Bruxelles, compus din Reprezentanti Permanenti din statele membre, precum si din înlocuitorii lor, si care se întrunesc saptamânal. Acest Comitet coordoneaza activitatea a celor cca. 250 de comitete si de grupe de lucru, compuse din functionari din statele membre, care pregatesc dosare cu continut tehnic pentru COREPER si Consiliu. COREPER preia cea mai importanta parte din procesul de pregatire al deciziilor.
Secretariatul Consiliului este alcatuit din cca. 2500 de persoane, care activeaza în cadrul a sase departamente. Sarcinile sale sunt în primul rând de ordin administrativ: pregatirea agendei de lucru, întocmirea rapoartelor, serviciul de traduceri, verificarea problemelor de ordin juridic etc. În schema de mai jos este prezentata structura Consiliului.
La început, deciziile erau luate prin vot unanim, pe baza Compromisului de la Luxemburg. De la mijlocul anilor 80, si mai ales începând cu aplicarea Tratatului de la Maastricht si de la Amsterdam, s-a impus din ce în ce mai mult principiul majoritatii calificate. O tendinta care urma sa capete amploare dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa. În tot cazul, marirea considerabila a numarului de domenii în care se practica luarea hotarârilor dupa principiul majoritatii calificate, nu simplifica situatia, deoarece si realizarea acestui principiu a fost, la rândul ei, îngreunata (un anumit numar de voturi, majoritatea statelor membre, 62% din populatia totala a UE). În plus, procedura de codecizie a fost extinsa considerabil în cadrul Parlamentului European.
O alta trasatura a acestui organism central consta in diversitatea activitatilor CEE de la infiintare. Domeniile politice, aflate în incidenta diferitelor Consilii de specialitate, au început treptat sa duca o viata autonoma, mai ales din doua motive:
O consecinta deosebit de importanta a acestei dezvoltari este faptul ca elementele specifice pentru un anumit domeniu politic s-au impus fata de cele de la nivelul statelor membre. Iar acest lucru înseamna ca putem trage linii de demarcatie mai degraba între domenii unitare si mai putin între statele membre. Acesta este un alt indiciu însemnat pentru caracterul deosebit, care nu mai este exclusiv interstatal, al cooperarii în cadrul UE.
Continuare ...
Consiliul Uniunii Europene
În cazul Consiliului Ministrilor este vorba despre organul de decizie cel mai important al CE. Acesta decide cu privire la legile propuse de Comisie, în colaborare cu Parlamentul European. Astfel au fost luate deciziile în cadrul Comunitatii înca de la început. Ceea ce s-a schimbat însa este ponderea relativa a celor trei organe. Membrii Consiliului se întrunesc în functie de domeniul politic în discutie în compunere diferita, vezi Consiliul Ministrilor pentru Agricultura, Consiliul Ministrilor pentru Mediu etc. În plus, aici trebuie sa fie prezent si membrul Comisiei responsabil de domeniul tratat.
Pentru multi ministri din statele membre, activitatea din cadrul Consiliului reprezinta actiunile lor de zi cu zi. Si pentru ca ei nu pot sta decât pentru o scurta perioada la Bruxelles, ei au nevoie de sprijin.
O contributie importanta in acest sens o are Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) cu sediul la Bruxelles, compus din Reprezentanti Permanenti din statele membre, precum si din înlocuitorii lor, si care se întrunesc saptamânal. Acest Comitet coordoneaza activitatea a celor cca. 250 de comitete si de grupe de lucru, compuse din functionari din statele membre, care pregatesc dosare cu continut tehnic pentru COREPER si Consiliu. COREPER preia cea mai importanta parte din procesul de pregatire al deciziilor.
Secretariatul Consiliului este alcatuit din cca. 2500 de persoane, care activeaza în cadrul a sase departamente. Sarcinile sale sunt în primul rând de ordin administrativ: pregatirea agendei de lucru, întocmirea rapoartelor, serviciul de traduceri, verificarea problemelor de ordin juridic etc. În schema de mai jos este prezentata structura Consiliului.
La început, deciziile erau luate prin vot unanim, pe baza Compromisului de la Luxemburg. De la mijlocul anilor 80, si mai ales începând cu aplicarea Tratatului de la Maastricht si de la Amsterdam, s-a impus din ce în ce mai mult principiul majoritatii calificate. O tendinta care urma sa capete amploare dupa intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa. În tot cazul, marirea considerabila a numarului de domenii în care se practica luarea hotarârilor dupa principiul majoritatii calificate, nu simplifica situatia, deoarece si realizarea acestui principiu a fost, la rândul ei, îngreunata (un anumit numar de voturi, majoritatea statelor membre, 62% din populatia totala a UE). În plus, procedura de codecizie a fost extinsa considerabil în cadrul Parlamentului European.
O alta trasatura a acestui organism central consta in diversitatea activitatilor CEE de la infiintare. Domeniile politice, aflate în incidenta diferitelor Consilii de specialitate, au început treptat sa duca o viata autonoma, mai ales din doua motive:
- la nivelul statelor membre s-a renuntat din ce în ce mai mult la principiul de coordonare, fiind stabilita o pozitie germana, italiana sau britanica. Acest fapt indica cât de mult si-a pierdut politica la nivelul statelor membre statutul de "politica externa" fata de UE.
- în al doilea rând, odata cu trecerea la principiul majoritatii calificate s-a facut resimtita necesitatea de a ajunge la un consens prin adoptarea asa-numitor "package deals".
O consecinta deosebit de importanta a acestei dezvoltari este faptul ca elementele specifice pentru un anumit domeniu politic s-au impus fata de cele de la nivelul statelor membre. Iar acest lucru înseamna ca putem trage linii de demarcatie mai degraba între domenii unitare si mai putin între statele membre. Acesta este un alt indiciu însemnat pentru caracterul deosebit, care nu mai este exclusiv interstatal, al cooperarii în cadrul UE.
Continuare ...
RELEVANT
Comisia EuropeanÄ nu este satisfÄcutÄ de modul ĂŽn care autoritÄĹŁile moldovene asigurÄ libertatea presei
Peter Balazs: "Pana in momentul de fata, extinderile UE s-au desfasurat cu o periodicitate de 10 ani"
Expertii constata ca populatia europeana imbatraneste
La Chişinău a fost examinată realizarea Planului de Acţiuni Moldova-UE într-o serie de domenii
Majoritatea cetatenilor europeni sustin politicile impotriva fumatului
Str. Iacob Hincu, Chişinău, MD 2001, Republica Moldova