Descopera UE
Politica Europeana de Vecinatate
Moldova / UE
Sondaj
Politica Europeana de Vecinatate
Politica Europeana de Vecinatate (PEV) reprezinta o noua abordare în cadrul relatiilor dintre Uniunea Europeana si vecinii sai, abordare ce o depaseste pe cea traditionala bazata pe cooperare. Aceasta politica constituie un cadru de consolidare a relatiilor de vecinatate si vizeaza intensificarea cooperarii cu statele vecine ale Uniunii Europene, largite în vederea crearii unei zone de prosperitate si buna vecinatate, a unui „cerc de prieteni" la frontierele Uniunii.
Lansat de catre Parlamentul European, conceptul de “Politica europeana de vecinatate”, are un scurt, gradual si intens istoric, materializat intr-un cadru programatic si actional de politici care urmaresc transformarea notiunii de granita intr-un spatiu al cooperarii si al legaturilor politice, economice si sociale care sa evite crearea unei falii de genul cortinei de fier.
PEV este structurata pe patru directii:
PEV propune un parteneriat cu un set de obiective ambitioase pentru statele vecine UE, bazat pe impartasirea acelorasi valori politice si economice si reformarea institutionala.
Premisa PEV consta in interesul comun al UE si al statelor partenere de a nu transforma granita care le separa intr-o piedica in calea comertului, schimburilor sociale si comerciale sau impotriva cooperarii regionale.
Viteza si intensitatea acestui proces va depinde de vointa si capacitatea fiecarui stat -partener de a se angaja in aplicarea agendei PEV pentru construirea si intarirea actualului cadrul de cooperare.
Documente de lucru ale PEV sunt: documentele strategice, rapoartele de tara, planurile de actiune.
Documentele strategice (Strategic Papers) stabilesc principiile, scopurile geografice, metodologia de implementare a instrumentelor PEV si problematica cooperarii regionale. Acestea includ si programe multianuale orientative prin care se determina prioritatile de asistenta si de finantare a programelor.
Rapoartele de tara (Country Reports) prezinta progresele realizate prin implementarea acordurilor bilaterale si a reformelor corelative. Acestea reflecta situatia politica, sociala si economica a respectivei tari, concentrandu-se pe tematicile prioritare ale PEV.
De retinut ca, data fiind diferentele existente intre statele vecine ale UE la momentul intrarii in PEV este normal ca fiecare relatie bilaterala sa aiba specificul sau. Astfel, diferitele niveluri de implementare ale reformelor precum si ale dezvoltarii economice vor atrage diferite viteze ale progreselor desfasurate in cadrul PEV.
Planurile de actiune ( Action Plan ) stabilesc obiectivele dezvoltarii relatiilor bilaterale pe termen scurt si mediu. Acestea prevad indicatii clare pentru atingerea obiectivelor de etapa, asumate de catre fiecare parte. Au o durata de minim trei ani si sunt subiect al prelungirii prin consens mutual. Ele pot contribui, cand este posibil, la promovarea cooperarii regionale. Primul grup de planuri de actiune au intrat in vigoare in prima jumatate a anului 2004. Analiza acestora demonstreaza un caracter evaziv fata de multe din zonele din interes major ale vecinilor, cum ar fi facilitarea accesului la vize si la pietele UE.
Aceste planuri de actiune sunt evaluate in mod regulat prin rapoarte de monitorizare ( Monitoring Report ). Rapoartele de monitorizare servesc ca baza pentru luarea deciziilor urmatoare chiar si pentru terminarea acordului PEV.
Programele de asistenta din partea UE ( EU Assistance Programmes ), dedicate statelor vecine reflecta prioritatile stabilite prin planurile de actiune. Acestea se refera la o tara sau mai multe; pot fi tematice si de cooperare in domeniul frontierelor. Se preconizeaza pentru anul 2006 sa fie lansat un nou instrument legal care sa raspunda provocarilor comune.
PEV ofera mai multe fonduri dupa 2007, noi reguli de folosire a fondurilor de ajutor existente, integrarea treptata in unele piete. Finantarea depinde de bugetul UE, de negocierile intre statele membre, neexistand garantii pentru o crestere spectaculoasa a acestora.
Programele de vecinatate, implica fondurile INTERREG, PHARE, Tacis (adresate spatiului ex-sovietic), CARDS (pentru spatiul balcanic) si MEDA (pentru spatiul mediteraneean). Ceea ce aduc nou programele de vecinatate fata de fondurile enumerate mai sus, este ca prin aceste programe sunt antrenate ambele state cu granita comuna ( CBC – Cross Border Cooperation ). Programele CBC au doua obiective: intarirea cooperarii la granitele UE si la nivel regional si, un al doilea obiectiv, facilitarea trecerii legale a granitelor de catre persoane, bunuri si servicii. CBC Astfel, PHARE CBC este extins si la Romania si Bulgaria; Tacis CBC la Ucraina, Moldova si Belarus.
Politica Europeana de Vecinatate (PEV) reprezinta o noua abordare în cadrul relatiilor dintre Uniunea Europeana si vecinii sai, abordare ce o depaseste pe cea traditionala bazata pe cooperare. Aceasta politica constituie un cadru de consolidare a relatiilor de vecinatate si vizeaza intensificarea cooperarii cu statele vecine ale Uniunii Europene, largite în vederea crearii unei zone de prosperitate si buna vecinatate, a unui „cerc de prieteni" la frontierele Uniunii.
Lansat de catre Parlamentul European, conceptul de “Politica europeana de vecinatate”, are un scurt, gradual si intens istoric, materializat intr-un cadru programatic si actional de politici care urmaresc transformarea notiunii de granita intr-un spatiu al cooperarii si al legaturilor politice, economice si sociale care sa evite crearea unei falii de genul cortinei de fier.
PEV este structurata pe patru directii:
- Rusia,
- grupului de noi state independente occidentale (Ucraina, Moldova, Belarus),
- Caucazul de Sud (Armenia, Azerbaijan si Georgia)
- statele din Sudul Mediteranei (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria si Tunisia).
PEV propune un parteneriat cu un set de obiective ambitioase pentru statele vecine UE, bazat pe impartasirea acelorasi valori politice si economice si reformarea institutionala.
Premisa PEV consta in interesul comun al UE si al statelor partenere de a nu transforma granita care le separa intr-o piedica in calea comertului, schimburilor sociale si comerciale sau impotriva cooperarii regionale.
Viteza si intensitatea acestui proces va depinde de vointa si capacitatea fiecarui stat -partener de a se angaja in aplicarea agendei PEV pentru construirea si intarirea actualului cadrul de cooperare.
Documente de lucru ale PEV sunt: documentele strategice, rapoartele de tara, planurile de actiune.
Documentele strategice (Strategic Papers) stabilesc principiile, scopurile geografice, metodologia de implementare a instrumentelor PEV si problematica cooperarii regionale. Acestea includ si programe multianuale orientative prin care se determina prioritatile de asistenta si de finantare a programelor.
Rapoartele de tara (Country Reports) prezinta progresele realizate prin implementarea acordurilor bilaterale si a reformelor corelative. Acestea reflecta situatia politica, sociala si economica a respectivei tari, concentrandu-se pe tematicile prioritare ale PEV.
De retinut ca, data fiind diferentele existente intre statele vecine ale UE la momentul intrarii in PEV este normal ca fiecare relatie bilaterala sa aiba specificul sau. Astfel, diferitele niveluri de implementare ale reformelor precum si ale dezvoltarii economice vor atrage diferite viteze ale progreselor desfasurate in cadrul PEV.
Planurile de actiune ( Action Plan ) stabilesc obiectivele dezvoltarii relatiilor bilaterale pe termen scurt si mediu. Acestea prevad indicatii clare pentru atingerea obiectivelor de etapa, asumate de catre fiecare parte. Au o durata de minim trei ani si sunt subiect al prelungirii prin consens mutual. Ele pot contribui, cand este posibil, la promovarea cooperarii regionale. Primul grup de planuri de actiune au intrat in vigoare in prima jumatate a anului 2004. Analiza acestora demonstreaza un caracter evaziv fata de multe din zonele din interes major ale vecinilor, cum ar fi facilitarea accesului la vize si la pietele UE.
Aceste planuri de actiune sunt evaluate in mod regulat prin rapoarte de monitorizare ( Monitoring Report ). Rapoartele de monitorizare servesc ca baza pentru luarea deciziilor urmatoare chiar si pentru terminarea acordului PEV.
Programele de asistenta din partea UE ( EU Assistance Programmes ), dedicate statelor vecine reflecta prioritatile stabilite prin planurile de actiune. Acestea se refera la o tara sau mai multe; pot fi tematice si de cooperare in domeniul frontierelor. Se preconizeaza pentru anul 2006 sa fie lansat un nou instrument legal care sa raspunda provocarilor comune.
PEV ofera mai multe fonduri dupa 2007, noi reguli de folosire a fondurilor de ajutor existente, integrarea treptata in unele piete. Finantarea depinde de bugetul UE, de negocierile intre statele membre, neexistand garantii pentru o crestere spectaculoasa a acestora.
Programele de vecinatate, implica fondurile INTERREG, PHARE, Tacis (adresate spatiului ex-sovietic), CARDS (pentru spatiul balcanic) si MEDA (pentru spatiul mediteraneean). Ceea ce aduc nou programele de vecinatate fata de fondurile enumerate mai sus, este ca prin aceste programe sunt antrenate ambele state cu granita comuna ( CBC – Cross Border Cooperation ). Programele CBC au doua obiective: intarirea cooperarii la granitele UE si la nivel regional si, un al doilea obiectiv, facilitarea trecerii legale a granitelor de catre persoane, bunuri si servicii. CBC Astfel, PHARE CBC este extins si la Romania si Bulgaria; Tacis CBC la Ucraina, Moldova si Belarus.
RELEVANT

Comisia Europeană nu este satisfăcută de modul în care autorităţile moldovene asigură libertatea presei
Peter Balazs: "Pana in momentul de fata, extinderile UE s-au desfasurat cu o periodicitate de 10 ani"
Expertii constata ca populatia europeana imbatraneste
La Chişinău a fost examinată realizarea Planului de Acţiuni Moldova-UE într-o serie de domenii
Majoritatea cetatenilor europeni sustin politicile impotriva fumatului